Vin de vanzare

 

Manual de procedura pentru fabricarea de vin vrac acasa. Daca doriti totusi sa cumparati vin vrac intrati pe sectiunea preturi vinuri.

 

1. Recoltarea si prelucrarea strugurilor:

In continuare voi prezenta caracteristicile celor mai renumite soiuri de struguri din Romania pentru a intelege mai usor la ce fel de vin ne asteptam dupa soiul de struguri:

Feteasca alba - Ciorchini 65.7 g/kg ; Boabe 934 g/kg; Must 770g/kg; Indice randament 3.3

Galbena de Odobesti - Ciorchini 36.8 g/kg ; Boabe 963 g/kg; Must 806g/kg; Indice rand. 4.2

Aligote - Ciorchini 44.4 g/kg ; Boabe 955 g/kg; Must 787.4g/kg; Indice randament 3.7

Riesling - Ciorchini 55.9 g/kg ; Boabe 944 g/kg; Must 757g/kg; Indice randament 3.1

- Timpul de prelucrare a strugurilor de la cules si pana la obtinerea mustului trebuie sa fie scurt (cel mult 4-5 ore)

- Strugurii culesi sa nu se altereze la descarcarea in teasc sau zdrobitor (evitarea zdrobirilor)

Apoi strugurii vor fi descarcati in teasc sau presa urmand apoi receptia mustului.

Ca o concluzie generala a caracterizarii principalelor soiuri de struguri din tara noastra vom lua ca exemplu Feteasca alba - dintr-o 1000 kg struguri au rezultat 770 kg must cu o densitate de 1.085 kg/L unde vom aveatescovina 20.5% si pierderi 2%.

2. Pregatirea vaselor de depozitare din lemn:

De-a lungul timpului, in sectorul de vinificatie, s-au folosit diferite vase, care se deosebeau intre ele dupa forma si marime, cat si dupa materialul din care au fost confectionate.

Momentan pentru producerea de vin vrac in gospodariile proprii se folosesc cel mai mult vasele de lemn:

- vase pentru fermentare. Aceste vase sunt confectionate din lemn de stejar si variaza ca forma si marime, in functie de tehnologia aplicata (vinuri rosii, albe, etc). In general capacitatea acestor vase este cuprinsa intre 50 - 2000 L. Pentru vinuri albe se folosesc budane de forma circulara, ovala sau oviforma, iar pentru vinuri rosii se folosesc cazi tronconice.

- vase pentru depozitare si pastrare. Vasele de lemn au capacitati limitate si s-au dovedit de-a lungul timpului fiind neeconomice, astfel in cramele mari se folosesc vase de depozitare de polstif sau de inox. Asta nu inseamna ca lemnul nu este indicat ca si material pentru vasele de depozitare, ba dimpotriva, maturarea vinului se efectueaza mai bine in vase de lemn de tip barique.

Pregatirea vaselor noi din lemn. Inainte de a fi folosite vasele din lemn trebuie pregatite cu grija in sensul inlaturarii excesului de substante taninoase care comunica vinului un gust astringent neplacut sau a substantelor de tip bacterie de mucegai care cu timpul are un efect nociv asupra vinului:

- pentru vasele noi - prin umpleri repetate cu apa, cu 2-3 saptamani inainte de folosire se aplica tratamentul prin umplerea vaselor noi cu apa rece curata acidulata cu 0.-0.2% acid sulfuric care se schimba periodic din 4 in 4 zile dimp de 2 saptamani. Rezultatele bune se obtin prin umplerea vaselor noi cu apa sarata in concentratie de 5%.

- vasele vechi:

i) vase sanatoase : un vas sanatos se cunoaste dupa mirosul placut vinos fara nuante particulare. Aceste vase sunt curate si primesc sulf. Tratarea se reduce de cele mai multe ori la simpla spalare cu apa, cand au continut vin sanatos.

ii) vasele otetite: de cele mai mlute ori vasele in care au ramas resturi de vin dupa golire si nu au fost spalate se otetesc, si se recunosc dupa miros. Cand sunt puternic otetite nu primesc nici pucioasa. Pentru tratarea acestor vase se folosesc solutii de acid sulfuric in concentratie de 1% combinata cu soda calcinata in proportie de 2%

iii) vasele mucegaite: in cazul in care vasele sunt depozitate in incaperi prea umede si nesulfitate la timp sunt atacate de diferite mucegaiuri devenind improprii pentru pastrarea vinului. Dupa spalare se trateaza cu solutie fierbinde de acid sulfuric sau soda in concentratie de 10%. In acest fel mucegaiul situat in stratul superipor al doagelor dispare. DUpa acest tratament se rocamanda spalarea cu apa rece. Pentru tratarea mucegaiului se foloseste si solutie de permanangal de potasiu in concetratie 1%.

3. Folosirea bioxidului de sulf in vinificatie si primul pritoc

Dupa fabricarea si depozitarea mustului in vasele de depozitare, imediat ce se termina fermentatia naturala, aproximativ 10 zile la o temperatura de aproximativ 16-18 grade Celsius, vinul se trage dupa drojdie (pritoc) si se depoziteaza in alte vase curate si este tratat cu sulf. Doza sugerata pentru tratamentul cu sulf este de 1 L de sulf la 1000 L de vin. Aceasta procedura o constitue primul pritoc, si cel mai important care este efectuat toamna, indicat ar fi imediat dupa fermentatie, pentru ca previn maturarea accelerata a vinurilor.

Al doilea pritoc urmeaza a fi efectuat in luna Februarie sau Martie.